Masinatiunile malefice si motivele lor

Mi-am lipit acum cateva zile o hartie de monitor, cu ceea ce am de facut, ca sa nu uit cumva ca am de cucerit lumea. Ulterior mi-a fost completata notita de niste cuvinte criptice conform carora "all children are pink on the inside" si m-a facut sa-mi arunc notita, si am uitat deci sa cuceresc lumea.
Chiar vroiam sa cuceresc lumea, si acum am uitat. Mai am timp insa s-o dreg, si sa cuceresc lumea. Probabil pana la sfarsitul vietii tot voi avea timp sa cuceresc lumea. Dar probabil nu si sa stau sa vad cum cresc copacii pe proaspata cucerita lume. Si pana la urma, vorba unui prieten mi-a ramas in creier ca o pata de sange pe pereti. Dupa ce cuceresc lumea care-i urmatorul pas? Stau si ma gandesc ca daca as stii sigur ca exista dimensiuni paralele si porti catre ele, poate as putea sa trec la cucerirea lor. Pana la urma si liftul pare a fi o poarta interdimensionala, deoarece apas la 3 si ma duce la 4 cateodata. Si am impresia ferma constant cand ajung la 4 ca de fapt sunt la 3 dar in alta dimensiune, si ma asteapta acasa cine stie ce demoni exorcizati din dimensiunea prezenta in care scriu acest blog. Dar, blogul prezent aici in ce dimensiune este? Nu este intr-o dimensiune proprie? Internetul nu se considera o dimensiune in propriul element dat? Ce s-ar intampla daca ar deveni internetul brusc constient de existenta lui? Tehnic vorbind cuprinde suficienta stiinta incat sa depaseasca orice entitate pamanteasca in orice domeniu. Probabil lipseste interesul in a ne cuceri planeta intr-un mod terminatorian. Dar sa nu raman prins in aceasta capcana de viitor apocaliptic, sau postapocaliptic cred, sper ca voi prinde momentul in care o masina va deveni constienta de propria existenta. Probabil va fi un bmw. Extraterestrii exista si au aterizat in germania. Si fac masini acolo. Sunt convins de asta si stiu ca e si guvernul implicat! Doar n-am dovezi. La naiba!

Dar am avut un vis frumos. Luminos chiar. Cu un varf de munte cu o pajiste frumoasa alpina, si cu plantele care se miscau voios in bataia vantului suav, sub soarele ca din poveste. Si era liniste. Si era calm. Si i-a cazut gemul!