Pufosime negativa

Am tot cautat in ultima vreme sa definesc o unitate de masura pentru pufosime. Pentru a cuantifica mai eficient cat de pufos este un om sau altul. Cata caldura sufleteasca degaja, si cata primeste. Cum zambeste si cand. Si evident cat ii place sa imbratiseze si sa fie imbratisat.

Nu am gasit cum sa definesc un grad de pufosime. Ca gradul pare a fi cea mai abordabila unitate de masura. Un grad ar trebui totusi sa fie echivalent cu ceva. Si inca n-am vreo unitate absoluta sau neutra perfect cu care sa compar. Ma simt pierdut in propria idee de teorie. Cum pot deveni un cercetator sau un inginer bestial daca ma bate o inventare de proprie unitate de masura fara aplicabilitate in lumea reala? Macar numele sa-l fi stabilit. Undeva intre grad koosie si grad fwuffy. Nimic nu are sens din toate astea. Prostie megalitica la patrat.

Din extreme in extreme, apropiandu-ma de ultimul examen ca de un mare zid de beton (ceea ce si este, intr-un mod foarte metaforic), imi dau seama ca incep s-o dau in alta extrema de pufosenie, intr-o pufosenie negativa. O pufosenie apatica. O pufosenie fara sens si scop, dezorientata si dezorganizata. Fara tinta, fara sensitivitate suficient de mare pentru a permite acumularea de medalii impresionante intr-un ritm ametitor. Da, cred ca sunt pufos intr-un sens care dauneaza. Dronezoneul nu ajuta. Dronezoneul imi canalizeaza energia spre cautarea unui scop mai suprem. Unui scop supranatural. Unui ideal ce pare tangibil. Spre o confruntare a mintii rationale cu impulsurile emotionale. O confruntare pe viata si pe moarte. Ca o lupta intre tong po si van damme. O lupta cu ursuleti gumati lipiti de manusile de box. O lupta ce face victime mai repede decat patul. Patul, acest veritabil criminal in serie, care omoara mai multi oameni decat orice alt loc din lume. Patul, un loc in care vrei sa fii cand esti obosit, in care vrei sa fii cand esti fericit, in care vrei sa fii cand esti pe duca, si in care invariabil poti ajunge in alta lume. Fie temporar fie definitiv, in functie de niste factori complecsi, gen varsta, soarta, imaginatie, inaltimea firului de par, lungimea pantofului asistentei care te-a spalat cand ai fost nascut, etc.

Imi place patul. N-am mai dormit demult in pat. Servesc doar canapele. Canapele mai mici sau mai mari, tot canapele sunt. Invariabil deci ma doare spatele intr-un mod constant. Si cateodata imi place, imi reaminteste faptul ca sunt viu, pe prinicipiul termodinamic al transferului aeraulic. Care niciodata n-am inteles exact ce vrea de la mine. Sau de ce.

Ceea ce nu-mi place foarte mult in ultima vreme este sa visez. O activitate care imi face placere in majoritatea cazurilor, dar in ultima vreme mi-a cauzat spasme. Am visat in mod repetat pe stimabilul domn toma. Care de fiecare data facea bascalie de mine in timp ce incercam sa port o conversatie cu el despre apatia si lipsa de interes a tineretului in preluarea functiilor de control si organizare al viitorului. Chiar asa m-am exprimat si-n vis. Chiar mai bombastic. Si el imi tinea o predica despre cum puteam sa imi fac de cap cu peste 1000 de femei (tehnic vorbind s-a exprimat mai barbar, incerc sa-l cenzurez) in timpul in care i-am exprimat aceasta teorie. Si deci imi demonstra ca sunt complet ineficient si nu-mi ating intregul potential. Deci sunt de cacat. Desi am luat examenul. Sau colocviul, ce ceapa ma-sii o fi fost. Pe langa acest vis, sau paralel cu el, nu mi-am dat seama perfect, am visat si ca eram la munte si faceam gratar. Dupa care ma rataceam prin ceata si furtuna de zapada. Ce-o fi insemnat acest vis? Ca sunt dezorientat in viata si ca mi-era frig? Si ca vroiam la munte? Si mi-era si foame? Si de ce spalam vase in vis? Pentru cine? De ce n-a devenit vis lucid ca sa pot sa scap de partea cu vasele?

Am pus tag de castori, deci trebuie sa apara si castorii in acest post. Dar cum sa introduc castorii in conversatie? A stiu, castorii sunt pufosi. Dar intr-un sens negativ. Adica in sensul in care cam distrug copacii desi sunt fizic pufosi si imbratisabili. Ca si mine cu propria minte. Mi-o distrug desi sunt pufos.