Apr 26, 2009

Padurea bantuita de zombii mancatori de topoare

Epopeeica calatorie in necunoscutul bizar si ocultist al padurii Hoia-Baciu a fost comisa.
Cercul este acum pseudo eliptic si oarecum aplatizat pe alocuri. Nu mai delimiteaza chiar o arie, ci mai mult un volum diform. Ca sa elimin din prima orice dubiu paranormal: NU, n-am vazut nimic. Regret sincer ca n-am vazut nimic si as fi vrut sa vad ceva sa-mi dea peste cap perceptia logico-realista a lumii inconjuratoare, dar nu s-a intamplat. Poate chiar prin dorinta ascunsa subconstienta de a-mi pastra mintea intreaga si teama de a nu reactiona foarte urat la o astfel de contradictie a logicii (prin fenomene inexplicabile) a influentat vointa universala si a omorat din fasa orice tentativa de a percepe vreun fenomen deosebit. Nu voi fi sigur niciodata. Cert este ca:
- Se vede orasul din partea sudica si luminile aferente.
- Exista un aeroport aproape si multe avioane ce aterizeaza/decoleaza prin zona.
- Exista o poiana cu o pentagrama arsa in iarba. Am cunoscut si autorul pe care-l salut cu respect si-i multumesc inca o data pentru turul educational din gradina botanica din cluj.
- Este normal sa te simti privit intr-o poiana dintr-o padure. Deh, e poiana, evident ca esti expus la ce se ascunde in copaci.
- Desi un localnic alcoolic ne-a avertizat ca o sa ne doara capul daca stam mai mult de 5 ore in poiana, eu m-am trezit fara durere de cap. Pentru prima oara in 4 zile consecutive cu migrene imbecile.
- Clujul e un oras frumos.

Oricum exista alte lucruri mai dubioase care nu pot fi explicate de o minte rationala, cum ar fi motivele pentru care un camionagiu claxoneaza 30 secunde si da faruri intr-o veselie fara sa indice nimic util (am tras pe dreapta, n-aveam nimic defect). Sau spre exemplu de ce sta usor bracat spre stanga volanul la logan cand merge in linie dreapta (si nu, nu-s rotile umflate diferit), sau de ce compresoarele de la benzinarie indica diferite presiuni pentru aceeasi roata. Sau de ce boardgameul cu zombii e asa de captivant desi e foarte repetitiv.
In continuare aspir la o experienta dincolo de capacitatile senzoriale cu care-s obisnuit. In continuare imi doresc sa ma indragostesc total si complet de cineva deosebit. Si sa merite. In continuare frigul ma ataca in spasme ocazionale. In continuare nu-mi place orasul in care locuiesc si mi s-a infundat nasu instant cum am intrat in localitate. In continuare adorm cu gandul ca ar fi mai frumos sa imbratisez ceva.

Oricum per total experienta n-a fost complet ratata. Niste globuri verzi apar in poze noaptea in poiana. Deci ceva tot e acolo. Conform ultimelor studii trebuia sa mai si schimbam baza, sa vedem si poiana cu cercuri concentrice. Dar deh, lipsa timp si interes deosebite. Va necesita o excursie de reanalizare. Nu putem abandona orice gand ocult. Ca altfel chiar moarte partea oculta din mine, si mi-ar parea sincer rau.

2 comments:

  1. cum ramane cu maraitul de lupi noaptea iar seara in noroi nicio urma si niciun lup....in afara de luminitele verzi mai sunt si cele rosii,sau cum ramane cu decesele din padure,sau cumva te gandesti ca au venit niste OZN-uri si i au luat?
    scuze baiete dar ce ti-e asa greu sa crezi ca o padure e bantuita.Daca nu esti in stare sa vezi asta......nu stiu ce o sa faci cand o sa vezi realitatea vietii
    Doamneee ce oameni

    ReplyDelete
  2. Cu intarzieri epocale m-am trezit din nemurire sa raspund la acest comentariu. Cu scuzele de rigoare, pot ramane sceptic la maraituri de lupi (n-am auzit asa ceva pe parcursul vizitei), luminitele nu se vad decat in poze (si dau vina pe faptul ca blitzul lovea particule de praf aflate in imediata vecinatate a aparatului), decesele din padure nu au fost comise cat timp am fost eu acolo. Legende sunt multe, relevant e ca pe parcursul excursiei nu am avut parte de astfel de fenomene inexplicabile. Realitatea vietii e mai stranie intr-adevar, si nu mi-e greu sa cred ca o padure e bantuita, insa mai degraba e mintea umana bantuita de ganduri care cauta explicatii nenaturale :)

    ReplyDelete