Jan 29, 2009

Teifdoi, oarecum

Cand inchid ochii se face galagie. Mai multa decat atunci cand sunt treaz. Tin minte ca mi-am vectorizat la un moment dat gandurile sub forma de vectori pe hartie. Toti dimensionati random, toti orientati random. Profesorul de analiza a fost indeosebi impresionat de mintea mea vectorizata, uitandu-se la mine cum probabil ma uit eu la stele. Mirat, uimit, cateodata speriat si cu sentimente mixte de mila si ambitie oarba.
Ultima data cand am vazut bolta instelata a fost asta vara la curmatura. Era senin, era chiar lumina afara de la luna. Si un cer mai plin de stele cum nu mai vazusem cred vreodata. Genul de cer asa de plin de stele incat e apasator. Ma bulverseaza bolta instelata. Probabil din cauza sentimentelor descrise mai sus. Vreau la ele. Acolo simt ca este destinul umanitatii, si cu toate astea mintea constienta revine ca o grenada intr-o salata de cruditati, amintindu-mi violent ca si pana la prima stea cu tehnologia actuala as muri pe drum.
Totul si nimic in acelasi timp. Si tot cerul ma face sa ma intreb ceea ce se intreaba si Teif pe care l-am lasat aseara in pom. Bine, de fapt in pamant, unde ar trebui sa fiu si eu, dar acoperit de pomi. Sfartecati pentru binele unei specii aparent superioare. Superioare doar prin tehnologia de sfartecare. Exist? Oare prin imaginatie poti manifesta o entitate in alt plan dimensional? Daca manifesti telepatic o entitate din alta lume, chiar si in gand, ea totusi isi atribuie o existenta fizica prin schimburile de substante dintre neuroni? Sunt eu oare manifestatia propriei imaginatii in propria lume imaginara? Daca sunt intr-o situatie, cum pot eu sa disting realitatea de vis, constientul de inconstient, realul de ireal, si mai ales, imaginatia de propria perceptie?

Teif isi pune aceleasi probleme in timp ce il macina si inca o problema majora. Factorul de timp. Cand te distrezi timpul se contracta. Cand muncesti se dilata. Dar cand nu stii unde esti de ce si cand, timpul ce aport psihologic are? Oare singura legatura cu lumea reala, timpul nepasator si impasibil la trairile entitatilor, isi manifesta o vointa proprie sau doar rezultata unei vointe colective?

Si stelele se indeparteaza ... si sunt deja departe ...
Si pamantul de sub se simte solicitat axial ... Si structura-i floculara tinde sa cedeze sub eforturile de forfecare dezvoltate transversal ... Si timpul trece ...

1 comment: